Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ANDREA, CROITOR, ÎNNĂDI, ÎNNĂDIT, NERVURĂ, DEGETAR, AȚĂ, PERNĂ, AC ... Mai multe din DEX...

COS MARE - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru COS MARE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 156 pentru COS MARE.

Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei

... Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare în târgul Băiei Ștefan cel Mare în târgul Băiei de Mihail Kogălniceanu Toate popoarele au câte un bărbat în care au personificat idealul virtuților și însușirilor ce ar dori să găsească ... și, din neam în neam, din veac în veac, aureola de slavă ce-i înconjură crește și se sporește mai mult, și tot ce este mare, frumos, eroic se atribuie geniului și brațului lor. Un asemene bărbat a avut și Moldavia; și acesta este Ștefan cel Mare. Nici un domn, înaintea sau în urma lui, n-a ajuns la vânta și celebritatea sa; nici unul nu și-a păstrat ... așa de drag, așa de curat, așa de popular ca al lui; încă astăzi, aproape de trei veacuri și jumătate după moartea sa, Ștefan cel Mare este idealul poporului nostru; el personifică patriotismul, vitejia, dreptatea, bunătatea [1], în sfârșit, toate însușirile unui mare domn, a unui geniu scutitor. Numele său nu mai puțin răsună astăzi decât în frumoasele timpuri când steagurile sale fâlfâiau falnic din vârful ... din principat, declară că venea să puie iarăși pe tron pe Petru Aaron, ce fusese odată domn al Moldovei și care, izgonit de Ștefan cel ...

 

Cincinat Pavelescu - Moartea (Pavelescu)

... atrage Toate neamurile-ntr-însul, Și pe toți ce-i înspăimântă Remușcările sau plânsul. Lac de umbră și uitare, Coasă rece-a tinereții, Mare-n care se revarsă Toate râurile vieții! Ia această carne, moarte! Lacrimi, visuri și argilă, Și prefă-o în țărână Fără formă, dar fertilă. Pierde ...

 

George Coșbuc - La oglindă

... cap năframa Și ce fată frumușică Are mama! Mă gândeam eu că-s frumoasă! Dar cum nu! Și mama-mi coasă Șorț cu flori, minune mare Nu-s eu fată ca oricare: Mama poate fi făloasă Că mă are. Știi ce-a zis și ieri la vie? A ...

 

Alexei Mateevici - Obiceiurile și rânduielile nunții la moldovenii basarabeni

... Să pățim vreo rușine, Că atunci va fi cinstea noastră Și ocara dumneavoastră. Socri-mari, ascultați Și în urechi băgați: Când va da soarele -ndesară, Mare oaste vă-mpresoară, Dacă nu-ți avea bucate de ajuns, Să va căutați loc de ascuns, Să aveți buți cu vin, Car cu fân, Vaci ... lăptoase, Fete frumoase. Să mai aveți, socri-mari, Și lăutari; Să vie și tot satul, Ca să se veselească -mpăratul, Când va fi soarele îndeseară, Mare oaste vă-mpresoară. Să lărgiți casa, că vine împaratul Îndată cu oștirea lui toată: O sută cincizeci și cinci Din cei mai voinici Cu fețele ... Noi nu suntem ciobani de la oi, Să descălecăm în gunoi, Nici morari beți, Să descălecăm prin scăieți, Ci suntem boieri mari, Ghenerali, De lângă mare, De unde soarele răsare. Nouă să ne aduceți scaune de argint, Să descălecăm aici pe pământ Sau să întindeți covoare, Să descălecăm în pridvoare. La ... vom însera Și avem de trecut stânci, Văi adânci, Munți cu brazi mărunți Și întunecoși, Bine v-am găsit sănătoși! Pune plosca la gură, socru-mare, Ce s-a făcut s-a făcut, Nu mai este de desfăcut, Să dai numai opt boi Și șapte vaci, Și ...

 

George Coșbuc - Lângă leagăn

... din-ură, Nici un fel de-aruncătură, Nici un farmec să nu-ți facă Nici un rău. Dormi, plugarul meu, în pace, Scumpul meu odor! Mare-al mamei, te vei face; Să te văd cu noi la masă, Și-alergând cu drag pe luncă După tatăl tău la muncă, Tânăr voinicel ... aduci apa cu cofița, Tatei să-i deschizi portița Când se-ntoarce, frânt de trudă Seara de la plug! O, de te-aș vedea eu mare, Să mă duc și eu La amiazi cu demâncare Unde-ți fi, la plug, la coasă! Să-mi ochesc atunci la horă Dintre-atâtea fete ...

 

Ion Luca Caragiale - Făcătoare de minuni...

... proclamat că povestea zugravului este adevărată și au aruncat blestem asupra acelora cari o puneau la-ndoială. Astfel, câtă vreme Toscana a fost mare ducat, la Florența, capitala ei, marele-duce mergea în toate serile la slujba bisericii cu icoana făcătoare de minuni. Acolo mergeau toți străinii să vază ... odată o minune, despre care până-n ziua de astăzi încă se mai vorbește în toată Florența, și care trebuie povestită, fiindcă-n adevăr e mare. Un gentilom dintr-o strălucită familie florentină, după ce avusese o stare însemnată, pe care o prăpădise în întreprinderi nenorocite, căzuse într-o cumplita sărăcie ... iată că s-a milostivit preasfânta de el și s-a hotărât să-i trimită omului nevoiaș, atâta de mâhnit, o mare bucurie, și iată cum... A insuflat sfânta la doi cerșetori orbi, mai lacomi decât alții, gândul să vie-ntr-o dimineață mai de ...

 

Mihail Săulescu - Cei singuri

... pentru ce, mergând o viață 'ntreagă,     Ei totuș n'au putut să înțeleagă...     Nu te gândi la scunda lor chilie!     Chilia lor e sufletul lor mare!     â€” Îi vezi trecând, și îi aștepți să vie;     Îi vezi pierzându-se în depărtare:     În orice parte sânt,     Și 'nuntrul lor, duc un întreg ... cu fabrici zgomotoase,     Prin piețele mizeriei din lume...     Ei trec —     Nu știe nimeni, unde anume!     Ei trec, ei trec — sunt acul grav ce coase     Bucată cu bucată risipirea     De petice din sufletul cel mare

 

Mihai Eminescu - Povestea Dochiei și ursitorile

... a intrat vrodată coasă Unde mi-i pădurea deasă. De desișul din pădure Nu s-atinse vro secure. Cât de naltu-i, cât de mare, Nicăieri nu vezi cărare, De și-ar pierde urmele Ciobănași cu turmele. La temei de codri deși Nu-i cărare ca să ieși, Ci-i ... mici, Pline toate de voinici. Ce mai freamăt, ce mai zbucium Când, sunând voios din bucium, Chema țara la hotare, De-alergau cu mic cu mare, De curgeau ca râurile Și-nnegrea pustiurile. Amar mie,-ntr-un suspin Lacrimile vale-mi vin, Cu năframa de le șterg, Ele tot mai tare ... mâni se prind, Trag un danț și mi-l întind, Leagănul încungiurând Și din gură-ncet cântând. Una-i zice: ­ Drag băiat, Să fii mare împărat, Căci așa fel ți-a fost dat. Alta-i zice: ­ Să fii tare Fără de asemănare, Cum nu e viteaz sub ...

 

Dimitrie Anghel - Farmec de noapte

Dimitrie Anghel - Farmec de noapte Farmec de noapte de Dimitrie Anghel Publicată în Literatura și arta română , 25 oct. 1897 (sub titlul "În grădină II") În pragul scărilor rămas-am și nu-mi mai recunosc grădina. E noapte,-o noapte viorie, de parc-ar fi trecut lumina Prin ochii cei mai duși de visuri, prin inima cea mai blajină, E-o dulce noapte alungată dintr-un serai, de vreo cadînă. Un pas nu îndrăznesc, de teamă să nu rump farmecul uimirii, Se frînge umbra-nduioșată pe-alocuri unde trandafirii S-aprind prin crengi; iar nalba toată și micșunelele-bătute Par lacrimi mari de nestimată pe-un tort de catifea cusute. Și blînd s-abate-un vînt, trezit e umbrarul tot și-n dulce larmă Se clatină crengile, iar umbra se clatină și ea, se farmă, Și-n luminiș de drum scăpată, pe unde aiurit s-abate Nu mai cunoști de-s flori de umbră sau dacă-s flori adevărate. Mi-i dor, o, noapte fermecată, de nu știu ce mi-i dor.. pe-aproape Parc-au trecut un pas, o șoaptă, ușor ca zgomotul pe ape De vîsle-ntîrziate-n neguri prin depărtări, ori ca fiorul Bătăilor pripit de ...

 

Pitarul Hristache - Povestea mavroghenească

... De lîngă el nu lipsea.     â€¢ • • • • • • • • • • • • • • •     Nu mergea cu pompă mare,     Ci călare voinicește     Și la cap legat turcește ;     Ca galeongii dinpreună     Și mazdrac fiind în mînă !     Și pe unde nu gîndeai     P-acolo îl întîlneai ...

 

George Coșbuc - Pierde-vară

... adună Pe munți, aurită cunună         La margini de cer. Mă uit la vulturul din zare Cum zboară puternic și lin, Acum e cât corbul de mare, Cât pumnul abia, cât albina, Și-n urmă-l înghite lumina         Din largul senin. S-aude pe coasă cum sună Ciocanul; pe margini de râu ... făptura, Se zbuciumă-ntr-înșii-arătări - Își cască balaurii gura; Văd cuiburi de pajuri măiestre, Și roibii cei fără căpestre         Din smârcuri de mări. Prin mare trec zmeii cu-notul; Și, iată-l, târând un copac Piticul cu barba cât cotul, Ies scroafele-mării cu puii, Și sparge-nchisorile Gruii         Bâtrânul ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COS MARE

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru COS MARE.

ANDREA

... ANDREÁ , andrele , s . f . Fiecare dintre acele ( lungi și groase ) cu care se împletesc obiectele de lână , de bumbac etc ; ac mare

 

CROITOR

... CROITÓR , croitori , s . m . 1. Meseriaș sau muncitor care croiește și coase haine . 2. Insectă mare , de culoare neagră , cu antene lungi , care trăiește mai ales pe stejar , degradând lemnul ( Cerambyx cerdo ) . 3. Mușchi lung al coapsei , situat între osul iliac ...

 

ÎNNĂDI

ÎNNĂDÍ , înnădes c , vb . IV. 1. Tranz . A - i adăuga unui obiect ( cosând , înnodând , lipind etc . ) o bucată , o porțiune ( de același fel ) , pentru a - l mări , a - l lungi etc . ; a pune o nadă . 2. Refl . Fig . A prinde poftă de ceva bun , a lua obiceiul , năravul ; a ( se )

 

ÎNNĂDIT

... ÎNNĂDÍT , - Ă , înnădiți , - te , adj . Cusut , înnodat , sudat etc . cu o bucată ( de același fel ) pentru a deveni mai mare

 

NERVURĂ

NERVÚRĂ , nervuri , s . f . 1. Fiecare dintre fasciculele conducătoare liberiene lemnoase care străbat limbul frunzelor și prin care circulă sevă . P . anal . ( Rar ) Fiecare dintre ramificațiile cele mai subțiri ale rădăcinii unui copac . 2. Fiecare dintre fibrele cornoase , ramificate în formă de rețea , care străbat membrana aripii unor insecte . 3. ( La pl . ) Rețea de dungi de altă culoare decât fondul , care dau un aspect marmorat unei suprafețe ; ( și la sg . ) fiecare dintre dungile care formează această rețea . 4. Proeminență pe suprafața interioară sau exterioară a unei piese , a unui organ de mașină etc . , care servește la mărirea rezistenței sau a rigidității piesei , la mărirea suprafeței de schimb de căldură etc . 5. ( Arhit . ) Fiecare dintre mulurile care formează osatura unei bolți ( gotice sau romanice ) ; mulură care conturează și decorează muchiile unei bolți , marginile unei nișe etc . 6. Grindă de beton armat turnată o dată cu planșeul și servind la întărirea acestuia . 7. Fiecare dintre piesele așezate pe axa unei aripi de avion pentru a asigura profilul aripii , a împiedica deformarea ei și a mări rezistență scheletului acesteia . 8. ( De obicei la pl . ) Cută foarte îngustă , cusută ca garnitură ...

 

DEGETAR

DEGETÁR , degetare , s . n . 1. Căpăcel din metal sau din material plastic , care se poartă , la cusut , pe degetul cu care se împinge acul pentru a - l feri de înțepături . 2. Plantă erbacee veninoasă , cu frunze acoperite cu peri moi , cu flori mari , galbene sau roșii - purpurii ; degetariță , degețel ( Degetalis ambigua ) . - Deget + suf . -

 

AȚĂ

... sau care are întrebuințările ei . 3. Fâșie de metal subțire , formată în urma ascuțirii pe tocilă a unor unelte . 4. Compus : ață - de - mare = a ) plantă acvatică cu tulpină scurtă și foarte ramificată și cu flori verzui ( Ruppia rostellata ) ; b ) peștișor marin cu corpul filiform , cu o ...

 

PERNĂ

... de obicei , cineva își pune capul când se culcă . 2. Obiect de tapițerie format dintr - un fel de sac umplut cu păr , cu iarbă - de - mare etc . , adesea prevăzut cu arcuri , care se așază pe scaune , pe băncile unui automobil etc . 3. ( În sintagma ) Pernă de aer = curent de aer antrenat ...

 

AC

... 6. Compuse : acul - doamnei = plantă erbacee din familia umbeliferelor , cu flori albe și cu fructe terminate cu un cioc lung ( Scandix pecten veneris ) ; ac - de - mare